De ce totusi tehnologia nu ne face mai productivi?

Revoluția tehnologică în care ne aflăm nu se reflectă în creșterea productivității economice. Aceasta poate fi explicată prin faptul că tehnologia este utilizată mai mult pentru activități de divertisment și evitarea muncii decât în scopuri productive. De asemenea, există dificultăți în măsurarea corectă a impactului tehnologiei asupra productivității și revoluțiile economice tind să fie procese lente. Companiile și țările care reușesc să utilizeze eficient tehnologia vor obține avantaje competitive semnificative, iar divergența între companiile capabile să folosească tehnologia eficient și cele care nu pot devine din ce în ce mai evidentă. Pentru a realiza creșterea semnificativă a productivității, este necesar ca aceștia să învețe cum să utilizeze tehnologia în mod optim.

Ni se spune adesea ca suntem in mijlocul unei revolutii tehnologice. Ca afacerile si lumea muncii continua sa fie transformate si imbunatatite de computere, internet, viteza crescuta de comunicare, procesarea datelor, robotica si acum – inteligenta artificiala.
Exista doar o mica problema cu toate acestea – nimic din toate acestea nu pare sa se reflecte in datele economice. Daca toata aceasta tehnologie ne face cu adevarat sa lucram mai repede si mai bine, exista foarte putine dovezi.

Intre 1974 si 2008, productivitatea Regatului Unit – cantitatea de productie pe care o obtii pe lucrator – a crescut cu o rata anuala de 2,3%. Dar intre 2008 si 2020, rata cresterii productivitatii s-a prabusit la aproximativ 0,5% pe an.

Si in primele trei luni ale acestui an, productivitatea din Regatul Unit a fost de fapt in scadere cu 0,6% fata de anul anterior.
Este o imagine similara in majoritatea celorlalte natiuni occidentale. In SUA, cresterea productivitatii intre 1995 si 2005 a fost de 3,1%, dar apoi a scazut la 1,4% intre 2005 si 2019.

Se pare ca continuam sa trecem printr-o perioada enorma de inovatie si avans tehnologic, dar in acelasi timp, productivitatea a incetinit la pas de melc.

Cum se poate explica acest paradox aparent?

S-ar putea sa folosim toti tehnologia doar pentru a evita munca. Cum ar fi trimiterea de mesaje prietenilor pe Whatsapp, vizionarea de videoclipuri pe YouTube, argumentarea furioasa pe Twitter sau pur si simplu navigarea fara sens pe internet.
Sau, desigur, ar putea exista factori subiacenti mai mari.

Productivitatea este ceva la care economistii se uita foarte atent. Si desi este o problema complicata, cu criza financiara din 2008 si inflatia actuala ridicata avand un impact negativ, se spune ca exista doua explicatii principale pentru faptul ca tehnologia nu stimuleaza productivitatea.

Prima este ca pur si simplu nu masuram corect impactul tehnologiei. A doua este ca revolutiile economice tind sa fie afaceri destul de lente.

Prin urmare, schimbarea tehnologica se intampla, dar s-ar putea sa dureze decenii pana cand vom vedea beneficiile complete.

Dame Diane Coyle este profesor Bennett de politici publice la Universitatea din Cambridge si un expert recunoscut in modul in care masuram productivitatea.

„Nu exista nimic care sa nu foloseasca digitalul acum, dar este dificil sa vedem ce se intampla pentru ca nimic din toate acestea nu este vizibil in statisticile. Pur si simplu nu colectam datele in moduri care ne-ar ajuta sa intelegem ce se intampla.”

De exemplu, o companie care obisnuia sa investeasca in propriile servere de calculatoare si departament IT ar putea acum sa externalizeze ambele catre un furnizor bazat pe cloud, din strainatate.

Firma care externalizeaza obtine cel mai bun software, actualizat tot timpul, si este fiabil si ieftin.

Dar in ceea ce priveste modul in care masuram dimensiunea economiei, aceasta miscare eficienta face ca compania sa para mai mica, nu mai mare. Si nu mai este vazuta ca investind in acea zona a infrastructurii sale IT, care ar fi fost masurata anterior ca parte a cresterii sale economice.

Dame Coyle are un exemplu din revolutia industriala a secolului al XIX-lea care ilustreaza cum productivitatea poate fi omisa din statistici.

„Am un anuar minunat de statistici pentru Marea Britanie din 1885, are 120 de pagini, dintre care aproape toate sunt despre agricultura, si exista 12 pagini despre mine si cai ferate si mori de bumbac”, spune ea.

Acest lucru a fost la inaltimea revolutiei industriale, timpul asa-numitelor „mori satanice intunecate”, inca 90% din datele colectate erau despre un sector vechi, din ce in ce mai putin important al economiei, si doar 10% despre ceea ce vedem acum ca fiind una dintre cele mai importante schimbari economice din istoria lumii.

„Modul in care vedem economia este prin lentila a ceea ce era in trecut, nu cum este astazi”, este modul in care Dame Coyle o pune.

Celalalt argument este ca revolutia tehnologica actuala se intampla, dar doar mai incet decat ne asteptam. Nick Crafts este profesor emerit de istorie economica la Universitatea Sussex Business School.

El subliniaza ca schimbarile mari in performanta economica pe care tindem sa le consideram ca avand loc aproape peste noapte, au durat de fapt decenii, si acelasi lucru s-ar putea intampla acum.

„Motorul cu abur al lui James Watt a fost brevetat in 1769″, spune el. „Cu toate acestea, prima cale ferata comerciala serioasa, linia Liverpool – Manchester, s-a deschis doar in 1830, iar nucleul retelei de cale ferata a fost construit pana in 1850. Aceasta a fost la 80 de ani dupa brevet.”

Poti vedea acelasi model in utilizarea electricitatii. Timpul de la prima utilizare publica a becului de catre Edison in 1879, la electrificarea intregilor tari si inlocuirea puterii cu aburi in productie a fost de cel putin 40 de ani.

De fapt, s-ar putea sa fim intr-un hiatus similar in acest moment, ceva asemanator cu atunci cand lumea era intre varful puterii cu aburi si dezvoltarea completa a electricitatii.

Dar tara si afacerile care pot face cel mai bun si cel mai rapid folos al noii tehnologii vor castiga cursa productivitatii. Acest lucru, asa cum a fost cu aburul si electricitatea, pare sa se reduca nu la tehnologie in sine, ci la cat de bine o poti folosi, adapta si exploata – pe scurt cat de priceput esti.

Dame Coyle vede ca acest lucru se intampla deja. „Exista multe dovezi acum ca, indiferent de tipul de companie, exista o divergenta in crestere intre cele care pot folosi tehnologia bine si cele care nu pot.

„Se pare ca daca ai oameni foarte calificati, ai multe date si stii cum sa folosesti software-ul sofisticat, si poti schimba procesele, astfel incat oamenii sa poata folosi informatiile, productivitatea ta creste enorm.

„Dar in acelasi sector al economiei exista alte companii care pur si simplu nu pot face asta.”

Tehnologia nu pare sa fie problema, si in unele privinte nu este nici solutia. Cresterea mare a productivitatii va veni doar celor care invata cum sa o foloseasca cel mai bine.”

Impactul tehnologiei asupra productivității

În ciuda revoluției tehnologice în care ne aflăm, datele economice nu reflectă o creștere semnificativă a productivității. Acest paradox aparent poate fi explicat prin faptul că tehnologia este utilizată în mare parte pentru evitarea muncii și pentru activități de divertisment, în loc să fie folosită eficient în scopuri productive.

Un alt factor care contribuie la stagnarea productivității este modul în care aceasta este măsurată. Există critici privind metodele de colectare a datelor și lipsa unor instrumente adecvate de măsurare a impactului tehnologiei asupra productivității. De asemenea, revoluțiile economice tind să fie procese lente, iar beneficiile complete ale schimbării tehnologice pot fi vizibile abia după decenii.

Dame Diane Coyle, expert în măsurarea productivității, susține că datele statistice actuale nu reușesc să reflecte impactul real al tehnologiei asupra economiei. De exemplu, externalizarea serviciilor IT către furnizori bazati pe cloud face ca o companie să pară mai mică în statisticile economice, deși acest lucru poate aduce beneficii semnificative din punct de vedere al eficienței și costurilor.

Revolutiile economice și durata lor

Revoluțiile tehnologice și economice majore nu au loc peste noapte, ci se desfășoară pe parcursul a mai multor decenii. Schimbările semnificative în performanța economică necesită timp pentru a fi implementate și adoptate pe scară largă. De exemplu, motorul cu abur al lui James Watt a fost brevetat în 1769, dar primele căi ferate comerciale serioase au apărut abia în 1830.

Același model se aplică și utilizării electricității, care a necesitat aproximativ 40 de ani pentru a înlocui complet energia produsă de aburi în procesele industriale. Așadar, este posibil să ne aflăm într-un interval similar acum, între vârful puterii tehnologice actuale și dezvoltarea completă a acesteia.

Cu toate acestea, companiile și țările care reușesc să utilizeze eficient noua tehnologie vor obține avantaje competitive semnificative. Câștigarea cursei productivității depinde nu doar de tehnologie în sine, ci și de capacitatea de adaptare și exploatare a acesteia.

Divergența între companiile capabile să folosească tehnologia eficient și cele care nu

Există dovezi că există o creștere divergentă între companiile care pot utiliza tehnologia eficient și cele care nu pot. Companiile cu angajați bine pregătiți, acces la date relevante și cunoștințe despre utilizarea software-ului sofisticat pot înregistra o creștere semnificativă a productivității prin schimbarea proceselor și utilizarea eficientă a informațiilor disponibile.

Cu toate acestea, există și alte companii care nu reușesc să facă acest lucru, fie din lipsa de resurse sau cunoștințe adecvate. Astfel, tehnologia în sine nu este problema, dar nici soluția. Creșterea semnificativă a productivității va veni doar celor care învață cum să folosească tehnologia în mod optim.